Poate intotdeauna am stiut sa iubesc dar totusi am invatat ca trebuie sa uit ceea ce nu merita iubit.Si poate nu mereu mi-am luat adio amiabil,sau poate n-am facut-o deloc.
Unii refuza practic o prietenie draguta de dragul vremurilor bune si cred ca nu vorbesc numai in numele meu.E foarte greu sa imbunatatesti ceva din stadiul asta si inca ma mir ca am incercat sa transform ura in prietenie.Am realizat ca nu sunt Dumnezeu sa schimb cursul intamplarilor si de atunci prefer sa nu ma mai complic.Distanta e cel mai bun si mai definitoriu cuvant.
Spatiul acela pe care-l rezervi practic pentru ura.Unde ea se poate manifesta fara sa fim obligati s-o asistam sau s-o bagam in seama.Nu ma surprinde ca incearca in fiecare zi din rasputeri sa-si mareasca arealul.
Insa ea e unul din acele sentimente care daca iubesti...dispare.
Poate pentru unii reprezinta o satisfactie dar...
Intr-o zi multi se vor satura de certuri,tipete,contraziceri sau jicniri si pentru unii poate va fi dezamagitor sa afle ca au urat oameni care in loc sa le dea apa la moara si-au vazut de viata.
Si imi vin in minte versurile lui Guess Who:
"Pui tot pe foc si ma privesti ca p-un escroc
Eu nu mai te provoc,tu nu mai taci deloc
O iau din loc si nu doar ca sa am de unde sa ma intorc
In sinea ta iti vine sa arunci cu toate dupa mine
Cu sfaturile tale,ce sa fac de azi pe maine"
Ma bucur pentru prima oara in viata pentru mine caci am lasat ura la o parte si mi-am vazut de ale mele iubind si multumindu-i lui Dumnezeu ca exista atatea lucruri care ma fac fericita!
One last mesage:
vreau si eu idu' tau :o3 .
RăspundețiȘtergere