In fiecare zi mai citesc cate un blog si ma gandesc ca desi am suferit enorm acum ceva timp,e incomparabil cu ceea ce li se intampla altora.Altii si altii care nu isi plang de mila defapt ci simt nevoia doar sa se descarce in fata unora care pot aprecia sau nu,dar asta e mai putin important.
Stiu ca tot ce scriu aici e citit si de oameni care desi teoretic ma urasc continua sa fie interesati.Daca esti printre
cei ce sustin sus si tare ca n-au nici o legatura cu mine dar totusi imi citesti blogul,afla ca desi am stiut ca se intampla asta nu mi-am putut explica niciodata de ce.
Dar am aflat ca sunt si oameni care apreciaza cu adevarat si nu se sfiesc sa recunoasca asta,carora le multumesc.
Nu am facut blogul din disperarea de a fi cineva sau pentru a sti ca,cineva ma compatimeste.Am facut asta din simplu fapt ca am vrut sa ma descarc si de ce nu am vrut sa le demonstrez si altora ca sentimentele mele nu erau si nu sunt niste inventii.
N-am incercat niciodata sa neg c-am iubit acum mult timp o persoana aleasa gresit.Desi dragostea nu e un calcul,uneori isi permite sa dea erori pe care mi le asum si din care am inceput sa invat.Daca nu exista el,acum altcineva era incapabil sa imi vindece sufletul.Asa ca uneori e imposibil de crezut,dar le putem multumi acelor oameni pe care i-am blestemat zile in sir...pentru simplu fapt ca au simulat un sfarsit urmat de-un inceput mult mai luminos!P.s:Totul daca nu urasti.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu