Noi

Astazi am aflat ca prefer o viata linistita.
Fara hohote de ras,fara prieteni falsi,fara zgomot,bataie de joc,tigari sau betii la fiecare sfarsit de saptamana.
De acum o sa ma eliberez de toate astea pentru ca sunt lucruri mult mai bune pe care as putea sa le fac fara sa cad prada unor vicii sau sa fiu obligata sa suport oameni pe care nu-i agreez.
N-as mai pleca niciodata din poiana aia inconjurata de copaci si aer curat.+EL.Pentru ca peisajul ar fi fost trist fara...
Am certitudinea ca nici o tentatie n-ar mai putea sa ma traga spre ea,sa-mi faca incet cu ochiul si eu sa ma las prada ei cu usurinta.
Stiu ca atata timp cat 2 brate imi cuprind mijlocul,nimic nu ma mai poate distrage de la tot ce-am visat vreodata.N-am sa-l las sa plece!Niciodata.E asa cum mi-am dorit...si cum cei dinaintea lui n-au putut sa fie.
Nu vreau nici macar sa glumesc sau sa prevad ziua in care nu va mai fi.Dezastru si chin sunt 2 cuvinte mult prea mici pentru ce-as simti atunci...Mi-e groaza sa ma gandesc la asta,de aceea sper intr-o poveste fara sfarsit.
Pare basm...Pe motiv ca doar in basme printul si printesa au trait fericiti pana cand moartea i-a despartit.Dar noi suntem niste simpli oameni pentru care o viata-i prea putin...